Nu, nu mă simt CA ÎN FAMILIE, abia te-am cunoscut!
Acum mă fascinează când aud
„Simte-te ca acasă!”
„O să ne simțim ca în familie”.
Acasă și Familie sunt 2 cuvinte sfinte, folosite des și nepotrivit. Cândva, și eu le-am folosit încercând să conving oamenii să se înscrie la evenimentele noastre, mai ales când le auzeam pe unele mămici singure spunând că ele
nu mai simt că fac parte dintr-o familie.
„Păi vino la noi să vezi ce bine o să-ți fie brusc!” Apoi, după ceva timp, mi-am dat seama … nu e suficient să oferi cuiva pentru 2 ore SENZAȚIA de „familie”. Și e chiar și un pic imposibil să faci asta.
Un Acasă și o Familie se construiesc în ani și ani de zile, nicicum nu pot fi simțite repede și intens la o întâlnire care durează o oră, nici măcar la una de o zi. Câți oameni atâtea definiții ale Familiei.Atmosfera din familia mea este singura care îmi place, e singura familie pe care o cunosc și o vreau. Avem tabieturile noastre, ne înțelegem din priviri, ne știm defectele, avem glumele noastre „interne”, mâncărurile noastre preferate, dezordinea noastră, mirosul unic al casei, programul zilnic. Și numai aici sunt singurii oameni care mă acceptă exact așa cum sunt și mă iubesc și mă iartă indiferent ce greșeli aș face.
Deci Acasă nu e un spațiu mare și luminos, cu o canapea confortabilă, fără nicio pată și frumos colorată. Acasă nu e despre un scaun modern, un covor interesant și un televizor cu ecran mare. Acasă nu e despre un ceai servit într-o cească delicată, un fundal de muzică tibetană, rafturi albe de cărți frumos aranjate.
Acasă e doar despre Mama, Tata și Copilul / Copiii.
E despre râsul lor, gesturile lor, privirile lor, sunetul apei la chiuvetă când se spală pe mâini, parfumul lor, felul în care mănâncă ciorba, tonul când răspund la telefon, hainele din șifonier, sunetul cheilor în ușă când sosesc sau pleacă de acasă.
98% din oamenii pe care i-am întâlnit în ultimii 8 ani nu voiau să se simtă ca în altă familie decât cea cu care se obișnuiseră. La ei, Acasă și Familie trebuie redefinite, pentru că sunt în formula minus 1 și asta e greu de acceptat.
La ei Acasă e despre
ultima oară când mama sau tata și-a făcut simțită prezența în CASĂ:
„ultima oară când a purtat haina asta”, „ultimul apel de la el/ea”, „ultima masă cu toții”, „ultima oară când am fost toți în parc”, „ultimul selfie”, „ultima ieșire în Familie” (înainte ca Familie să capete cu totul alt sens)
Vrei să mă susții în organizarea unor excursii de o zi pentru copiii care au pierdut un părinte? E foarte simplu!
Pe linkul de mai jos poți face o donație cu cardul (comisionul este ZERO) și astfel vei ajuta o familie monoparentală să cunoască alte familii într-o situație similară. Un prieten* nou = o perspectivă nouă asupra problemelor = decizii mai bune = o viață mai ușoară și mai frumoasă! Mulțumesc!
Pe linkul de mai jos poți face o donație cu cardul (comisionul este ZERO) și astfel vei ajuta o familie monoparentală să cunoască alte familii într-o situație similară. Un prieten* nou = o perspectivă nouă asupra problemelor = decizii mai bune = o viață mai ușoară și mai frumoasă! Mulțumesc!
*nu orice om nou e un potențial prieten, poate dura luni de zile până se naște o prietenie reală. Într-un articol viitor vorbim și despre cuvântul „prieten”, utilizat și el în mod „exagerat”, nu doar de rețelele sociale 🙂
Mihaela Ioanițoaia
fondator Asociația „Există viață după doliu”
Lasă un răspuns