În general noi oamenii, atunci când ne simțim Singuri, suntem nefericiți și ne dorim să scăpăm de această durere emoțională. Sentimentul de singurătate este amplificat la vârsta bunicilor, pentru că de multe ori vine împreună cu neputința sau problemele de sănătate. Bunicii nu mai au aceeași mobilitate sau energie să iasă din casă sau să meargă în vizite. Ca urmare ei se pot simți și mai nefericiți și poate că își doresc să scape cumva de singurătate.

Singurătatea are funcție vitală, ea semnalează că lipsește ceva esențial pt supraviețuire: conexiunea socială.

Lipsa de conectare cu alte persoane afectează în mod direct starea de sănătate fizică și emoțională. Bunicii cu viață socială activă au o probabilitate cu 50% mai mică de moarte prematură decât oamenii cu relații sociale slabe. Singurătatea are impact direct asupra sănătății  comparabil cu hipertensiunea, fumatul, obezitatea sau lipsa de mișcare. Pentru a supraviețui oamenii au nevoie nu doar de un corp sănătos, ci și de o comunitate funcțională.

Conexiunea umană bazată pe dragoste și compasiune vindecă întotdeauna. Beneficiile conexiunii includ și rezultă din scăderea răspunsului corpului la stres. Singurătatea este un răspuns emoțional, nu o stare discretă și se asociază deseori cu anxietatea sau depresia. Fibrele senzoriale ce înregistrează durerea fizică și pe cea emoțională se suprapun în creier. Singurătatea, pierderea sau dezamăgirea pot produce simptome asemănătoare celor cauzate de lovituri sau răni fizice.

Există 3 dimensiuni ale singurătății care reflectă tipurile particulare de relații ce lipsesc:

• Singurătatea intimă sau emoțională: din dorința de a avea un partener intim cu care să ai o legătură mutuală profundă bazată pe afecțiune și încredere
• Singurătatea relațională sau socială: să tânjești după prieteni de calitate, tovărășie socială și sprijin
• Singurătatea colectivă: foamea după o rețea sau o comunitate de oameni care îți împărtășesc scopurile și interesele (sentimentul de apartenență) Calitatea conexiunilor contează.

Imediat după pierdere stăm ancoraţi în trecut, amintirile sunt aliatul şi suportul sufletului. Încă ne gândim raportând totul la doi. Însă, încet-încet, în fiecare zi revenim în prezent şi începem să constatăm că singurătatea ne copleşeşte. Studiile spun că avem o predispoziţie genetică pentru a fi fericiţi sau nefericiţi (50%) şi tot studiile spun că acţiunile, activităţile pe care le avem, plus gândurile noastre contează în proporţie de 40% pentru a fi mai fericiţi. Doar 10% din ceea ce ni se întâmplă în viaţă (inclusiv pierderea prin deces a partenerului) înseamnă/contribuie la starea de fericire sau nefericire. În concluzie da, avem capacitatea de ne controla binele, nivelul de fericire şi mulţumire.

Vizite în comunitățile de seniori din București

Având în minte aceste considerente legate de doliu si singurătatea la vârstnici, reprezentantele asociației Există viață după doliu, Lăcrămioara Ocunschi, președintă, și Claudia Pușcaru, psihoterapeut, au fost în vizită la câteva comunități de seniori din București, unde am vorbit despre doliu și singurătate, validând emoții și sentimente și spulberând mituri despre doliu.

Discuțiile au adus și mișcare și au fost animate, mai ales când s-a discutat despre mituri despre doliu.  Încet, încet discuțiile au alunecat și spre nevoia de a avea oameni cu care să discute despre pierderile lor și despre beneficiile unui cerc sau grup de suport în doliu special pentru vârstnici.

Întâlnirile în cadrul unui grup de suport de doliu cu alte persoane cu aceeași durere pot să aducă alinare, optimism și un sentiment de apartenență pe care îl pot lua cu ei acasă … până la următoarea întâlnire.

Activitățile în grupuri cresc nivelul de energie și astfel persoanele vârstnice își pot găsi un sens al vieții și o bucurie la care nu mai sperau. O atmosferă caldă și prietenească în care este confortabil să discute de la suflet la suflet , ori să stea într-o tăcere confortabilă în care fiecare să fie el însuși..este ceea ce ne dorim. Compasiunea și grija celorlalți ușurează necazurile prin care persoanele aflate la o vârstă înaintată trec inevitabil, mai ales după pierderea partenerului de viață. Comunitatea și integrarea socială au puterea de a alina durerea. Acestea sunt opusul singurătății.

Grup de suport doliu cu prezență fizică pentru vârstnici la sediul asociației în București.

Asociația Exista viață după doliu lansează un grup cu prezență fizică pentru persoanele vârstnice la sediul asociatiei.

Intâlnirile vor fi matinale în timpul săptămânii și dorim să creăm un spațiu în care dorul pentru omul care nu mai este în viață este primit, ascultat și onorat, creând un spațiu de ascultare și vindecare.

Pentru o comunicare mai ușoară am creat un grup de Whatsapp. Linkul de acces în grup este aici: