Despre păpădii, absențe și familii care continuă să iubească

Există o metaforă frumoasă despre păpădie: la început este galbenă ca soarele, apoi devine albă ca luna, iar dacă sufli peste ea, semințele ei se împrăștie precum stelele. Poate de aceea păpădia vorbește atât de profund despre dor și despre pierdere. Uneori omul pe care l-am pierdut era „totul” pentru noi. Soarele vieții noastre. Centrul universului nostru. Iar apoi ajunge printre stele.

Și noi rămânem asemenea păpădiilor după ce vântul le-a atins. Pentru că atunci când cineva drag pleacă, pleacă odată cu el și părți din noi: obiceiuri, planuri, identități, ritualuri, bucăți de inimă, feluri de a râde, de a sărbători, de a fi familie. Iar una dintre cele mai dureroase întrebări care apare după pierderea unui părinte este: „Mai suntem o familie?”

Pe 15 mai, la inițiativa Organizația Națiunilor Unite, este marcată Ziua Internațională a Familiei. Această zi a fost stabilită pentru a aduce atenție asupra importanței relațiilor familiale, a grijii reciproce, a solidarității și a sprijinului de care oamenii au nevoie pentru a crește și a trăi împreună. Pentru multe familii îndoliate, însă, această zi poate veni și cu multă durere. Pentru că familia lor nu mai arată ca înainte. Pentru că există un loc gol la masă. O voce care lipsește. O fotografie care doare.

Și totuși, la Asociația Există Viață După Doliu, alegem să credem și să spunem cu blândețe: o familie rămâne o familie chiar și atunci când unul dintre părinți nu mai este. Iubirea nu dispare odată cu moartea. Legăturile nu încetează, iar Apartenența continuă să existe.

De aceea organizăm „Ziua Familiei cu Dor”, un eveniment dedicat familiilor monoparentale îndoliate, un spațiu în care părinții și copiii să poată fi împreună fără să fie nevoiți să explice prea mult. Un loc în care dorul poate exista lângă joacă, conectare, creativitate și comunitate. Ne dorim ca familiile participante să simtă că nu sunt singure și să poată crea amintiri noi fără vinovăție, să poată râde fără să simtă că îl uită pe cel plecat și să întâlnească alte familii care înțeleg.

Ce vom face împreună

🌿 activități de conectare pentru părinți și copii
🌿 momente de joacă și creativitate
🌿 spațiu pentru emoții, povești și amintiri
🌿 întâlniri cu alte familii care trec prin experiențe similare
🌿 blândețe, apartenență și comunitate

PROGRAM

ora 14.00 – 15.00 Sosire și Treasure hunt în curtea asociatiei

ora 15.00 – 16.00 Ateliere în paralel:

• „Părinte singur: ce înseamnă familia și provocările mele”
  activitate facilitată de Claudia Pușcaru, psihoterapeut
• „Dragonul care mă împrietenește cu emoțiile mele”
  atelier de reciclare creativă și de împrietenire cu emoțiile proprii, facilitat de Lăcrămioara Ocunschi, coach și fondator Școala de Dragoni

ora 16.00 – 16.30 Tombolă, împărtășiri în plen și rămas bun

De ce să vii

Pentru că uneori dorul se simte mai ușor atunci când este împărțit cu oameni care înțeleg. „Ziua Familiei cu Dor” este un spațiu în care nu trebuie să explici prea mult, să ascunzi ce simți sau să pari „bine”. Este o ocazie de a petrece timp de calitate cu copilul tău, de a crea amintiri noi, de a întâlni alte familii care trec prin experiențe similare și de a simți că nu sunteți singuri. Ne dorim să oferim un context blând, în care să existe și joacă, și emoție, și conectare, și speranță.

Cine poate participa

Evenimentul este dedicat familiilor monoparentale îndoliate — părinți și copii care au pierdut un părinte prin deces, indiferent de cât timp a trecut de la pierdere. Sunt bineveniți atât părinții care participă împreună cu copiii lor, cât și adulții care simt nevoia unui astfel de spațiu chiar dacă vin singuri. Vârsta recomandată pentru copii este între 5 și 12 ani.

Evenimentul este dedicat familiilor care au pierdut un părinte prin deces, indiferent de cât timp a trecut de la pierdere.

Adulții pot participa și fără copii.

📍 Str. Ioan Bianu nr. 52
🕑 16 mai • ora 14:00
📩 Participarea este gratuită, dar se face pe bază de înscriere:
https://forms.gle/shM2H2zAQBY1y5aM8

📞 Contact: 075 EMPATIE (0753 672 843)

Uneori, familia își schimbă componența, dar poate continua să fie un loc al iubirii.
Și poate că de azi, când te uiți la păpădii, o să ai și o altă perspectivă 🤍