“Mi se rupe inima”…. Ți s-a întâmplat și ție să spui sau să auzi măcar o dată în viață. Și nu, nu este doar o metaforă! Pentru cei care au pierdut pe cineva drag, inima nu mai este doar un organ biologic, ci devine și locul unde se simte cel mai intens durerea absenței.

Astăzi, de Ziua Mondială a Inimii, vreau să îți vorbesc despre inima îndoliată și despre Sindromul inimii frânte.

În fiecare an, pe 29 septembrie, este marcată Ziua Mondială a Inimii, un prilej de a ne reaminti cât de important este să avem grijă de organul care ne ține în viață și care, simbolic, poartă iubirea și durerea noastră.

Inima îndoliată

După o pierdere, mulți descriu senzații de gol, apăsare sau chiar dureri reale în piept. Inima pare mai grea, ritmul vieții se schimbă, iar bătăile nu mai au aceeași bucurie. Grief-ul (doliul) nu este doar o experiență emoțională, ci are și impact fizic: oboseală, tensiune, palpitații, lipsă de energie.

O văduvă îmi împărtășea cum, după ce și-a pierdut partenerul, primele luni erau însoțite de o durere în piept care o făcea să creadă că suferă de o boală gravă de inimă. Analizele medicale erau bune, însă senzația aceea de „inimă grea” nu dispărea. A înțeles atunci că inima ei suferea nu doar fizic, ci și emoțional, și că avea nevoie de timp, grijă și blândețe pentru a învăța să bată din nou în ritmul vieții

Sindromul inimii frânte

Durerea intensă poate afecta inima în mod direct. Medicii au descris un diagnostic numit sindromul inimii frânte (sau cardiomiopatia Takotsubo), care apare după șocuri emoționale puternice, precum moartea unei persoane iubite. Simptomele sunt asemănătoare cu cele ale unui infarct (durere toracică, dificultăți de respirație), însă arterele inimii nu sunt blocate. Numele de „takotsubo” vine din limba japoneza, în care „tako” înseamnă „caracatiţă” iar „tsubo” vas, desemnând astfel un vas, similar unei amfore, cu ajutorul căruia pescarii japonezi prind caracatiţele. Forma acestui vas este similară cu forma luată de ventriculul stâng afectat de acest tip de cardiomiopatie. Această boală rară face ca o parte a inimii (ventriculul stang) să se lărgească temporar şi să nu mai pompeze corect sângele

Cercetările arată că:

• Sindromul inimii frânte afectează mai ales femeile (aprox. 90% dintre cazuri), în special după menopauză.

• Incidența este considerată relativ rară (1-2% dintre pacienții care se prezintă la spital cu simptome de infarct), dar specialiștii cred că multe cazuri rămân nediagnosticate.

• Tratamentul este în general de susținere, cu medicație cardiologică pentru a ajuta inima să își recapete funcția normală.

• Vestea bună este că, în majoritatea cazurilor, sindromul inimii frânte se vindecă complet în câteva săptămâni sau luni. Totuși, recidivele sunt posibile, mai ales la persoanele expuse la stres emoțional intens.

Această afecțiune este o dovadă clară a legăturii profunde dintre emoțiile noastre și sănătatea inimii.

„Seamănă cu un infarct, cauzat însă de stres, nu de un blocaj al arterelor” (Scott Sharkey, cardiolog la Minneapolis Heart Institute)

De ce e importantă această zi pentru cei îndoliați

Ziua Mondială a Inimii ne reamintește că, pe lângă suflet, și inima are nevoie de grijă și protecție. Pentru cei aflați în doliu, înseamnă:

• să nu ignore semnele pe care corpul le trimite,

• să își facă timp pentru odihnă, alimentație și mișcare blândă,

• să caute sprijin, fie printr-o conversație, fie printr-un grup de suport.

Cum putem avea grijă de inima îndoliată

Vindecarea inimii se face pas cu pas. Uneori prin plimbări lente în natură, prin respirație conștientă, prin îmbrățișări primite sau oferite, prin împărtășirea durerii cu cineva care ascultă. Știința confirmă ceea ce sufletul știe deja: conexiunea umană protejează și hrănește inima.

Un mesaj pentru tine

Dacă citești aceste rânduri și inima ta este încă îndoliată, te invit să îți acorzi astăzi o clipă de grijă.
Pune mâna pe piept, respiră adânc și amintește-ți că inima ta, chiar rănită, continuă să bată pentru tine.
Nu ești singur(ă). Există sprijin, există comunități, există viață după doliu.

Dacă simți că ai nevoie de susținere, te așteptăm în comunitatea noastră „Există viață după doliu”, unde inimile îndoliate se pot sprijini unele pe altele.

#ExistăViațăDupăDoliu

Cu grijă,

Lăcrămioara Ocunschi